“Time is running out!”

Iată că ne apropriem cu pași repezi spre le grande finale. Sesiune, facultate și mai multe alte lucruri care din păcate și-au găsit finalitatea acum. Știți cum se zice, pasiune, pasiune, dar totul are o anumită limită. Lăsați că orice sfârșit undeva este un început în altă parte, pasiunea nu piere niciodată. Nu o să abandonez niciodată televiziunea cu adevărat, ci o să fie ceva provizoriu.

Sursă: sitepronews.com

Sursă: sitepronews.com

La începutul anului 2015 îmi propusesem multe lucruri, atât de multe încât nici nu știu cu ce să încep. În primul rând mi-am propus să nu mai fiu așa de naivă și să nu mai pun la suflet totul. Oarecum, printr-un miracol, mi-a ieșit acest lucru. Dar a fost prea târziu, stresul și nervii di utlimul timp deja au produs efecte nu tocmai plăcute. Sper să trec repede peste această perioadă. În al doilea rând am zis că nu o să mai am atât de multe prejudecăți, sau cel puțin să le evit pe cât posibil, imparțialitatea să devină cuvât de lege. Bine, de la planurile inițiale la cele la care am ajuns acum e cale lungă, pe listă mai era și calmitate mai multă, să-mi cumpăr un laptop, să mă duc la sală, să fac mișcare, să reușesc să fac studiul de caz pentru licență cu televiziunea mea preferată și așa mai departe. Sper ca măcar unele să se îndeplinească, totuși să nu mă urmărească chiar până la capăt ghinionul. În primul și în primul rând îmi doresc să-mi treacă toată starea asta de moment și să mă fac mai bine.

Și că tot vorbeam despre sesiune și facultate, mâine este primul examen din viața mea studențească la care nu am nimic de învățat și doar subiect practic. Asta DA cel mai tare examen!Nu invățăm ad litteram și dăm copy-paste pe foaie și ăla e examenul. Nu, creativitate! De aia suntem la jurnalism. Încă unul după și am scăpat! Pe de-o parte vine semestrul următor și se aproprie sfârșitul de facultate. Sunt sigură că o să-mi fie dor de acești trei ani, de unii profesori, de atmosferă, dar mai ales de unii colegii pe care îi pot numi și prieteni. Și cel mai tragic este că suntem o altă generație care iese pe piața muncii și care se luptă să găsească ceva. O persoană înțeleaptă mi-a spus la un moment dat: „Dacă vrei jurnalism cu adevărat, te îndrepți spre București, în Craiova nu se face nimic”. Mare dreptate are, dar nu e așa ușor de ajuns,știu cel mai bine.

Printre lucrurile pe care mi le-am propus se află socializarea. Lasă comoditatea și oboseala și ieși cu prietenii în oraș. Încerc cât de mult posibil. Aseară am fost pentru prima oară la întâlnirea bloggerilor în Q Club (#blogmeet) unde au fost în jur de 30 de persoane care fie au un blog, fie sunt pasionate de domeniu. A fost o seară frumoasă, compania și organizarea au fost pe măsură. Îmi era dor de aceste ieșiri în oraș în care să cunoști oameni noi și să asculți poveștile lor. Pentru că fiecare dintre noi are povestea sa din culise. 10959315_10152839006439442_2529027999704275226_n

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: